Explicatia cuvantului caracter

CARACTÉR, caractere, s.n. 1. Ansamblul însuşirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile şi în acţiunile sale. ♦ Personalitate morală fermă. ♦ Însuşire morală care se manifestă prin perseverenţă, voinţă fermă şi corectitudine. Om de caracter. 2. Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o operă literară. ♦ Comedie de caracter = comedie în care intriga ia naştere din conflictul dintre caracterele contradictorii ale personajelor. Dans de caracter = formă prelucrată pentru scenă a dansurilor populare. 3. Trăsătură distinctivă care constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. Însuşire, particularitate a unui organism. Caractere moştenite (sau ereditare) şi caractere dobândite (sau neereditare). 4. Caracteristică a unui ansamblu de litere, cifre, accente şi semne de tipar din aceeaşi familie şi din acelaşi corp. – Din fr. caractère, lat. character.